Valea Sighiștelului este o vale sălbatică şi spectaculoasă datorită peisajului carstic, care este reprezentat de numeroasele peșteri și de chei sălbatice cu pereți înguști șî înalți.
Valea Sighiștelului oferă turistului, peisaje sălbatice, vegetatie bogată, mici căderei de apă,
peșteri, chei sălbatice și o gamă diversă de floră și faună specifică Apusenilor.
Dealtfel bazinul Sighiştelului se înscrie între cele mai endocarstificate areale din ţara noastră, cu aproximativ 160 de peşteri răspîndite pe numai 15 km2 (peste 10 peşteri/km2 cînd densitatea la nivelului întregului carst al ţării noastre atinge doar 2,3cavităţi/km2).
Numeroasele peșteri care apar pe versați sunt greu accesibile, deoarece drumul de acces (derivațiile) sunt nemarcate, iar cele mai importante dintre peșteri sunt declarate monumente ale naturii,
iar unele sunt închise cu porți metalice.
Valea Sighiștelului este localizată în partea vestică a Munţilor Bihor, în apropiere de
localitatea Cîmpani, satul Sighiștel.
Partea cea mai spectaculoasa a văii Sighișteului este spre amonte, deoarece capătă aspect de chei, cu versanți verticali și înalți, iar în unele zone cheile devin foarte înguste și sălbatice. Accesul prin chei este oprit de o săritoare de circa 7m înălțime, care la ape mari se formează o cascadă frumoasă.
Valea Sighiștelului a fost declarată arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt).
Sursa de informare :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Sighi%C8%99telului
Pestera Ursilor este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din Romania si face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel putin odata in viata.
Cum a fost descoperita Pestera Ursilor?
Pestera Ursilor a fost descoperita in urma unor lucrari executate la o cariera aflata in imediata vecinatate a satului Chiscau din comuna Peietroasa, judetul Bihor din Romania. Norocosul, al carui nume s-a legat pentru totdeauna de Pestera Ursilor, este Traian Curta. Domnul Traian lucra pe atunci la cariera si in urma unei explozii controlate, de rutina, a observat o crapatura in roca, care ulterior s-a dovedit a fii singura cale de acces catre o lume din adancuri, extrem de spectaculoasa. Traian Curta a fost primul care a coborat in necunoscut, unde a descoperit schelete, care pe moment nu au putut fi atribuite nici unei specii cunoscute. Acest lucru a dat nastere unor speculatii potrivit carora in actuala Pestera a Ursilor ar fi trait zmei, creaturi cu puteri supranaturale. In urma cercetarilor si analizelor efectuate de catre specialisti, s-a stabilit ca acele schelete apartin unei specii, disparute de pe suprafata pamantului, o specie de urs de caverna (Ursus Spelaeus).
Ursul de caverna sau ursul de pestera cum mai este cunoscut, avea dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi existente in Romania in momentul acual si chiar in lume.
Descoperirea facuta de Traian Curta a fost raportata sefilor sai, care l-au certat, spunandu-i sa dinamiteze de urgenta pestera pentru ca exploatarea sa poata continua. Cariera respectiva avea contracte cu firme din Germania si Ungaria iar o descoperire de talia celei descrise ar fi facut imposibila onorarea obligatiilor contractuale. Datorita si acestor aspecte, imediat dupa descoperirea pesterii au existat mai multe incercari de distrugere a pesterii.
Din fericire descoperirea de la Chiscau a ajuns la urechile speologilor din Stei, pe atunci orasul Dr Petru Groza, specialisti care impreuna cu cei din Cluj au efectuat cercetari amanuntite care ulterior au avut ca rezultat salvarea pesterii. Cu toate acestea au existat multe voci care sustineau ca varianta cea mai utila ar fi distrugerea pesterii. La un moment dat acest punct de vedere a fost doar la un pas de a fi pus in practica, fiind oprit in ultimul moment, la interventile facute la conducerea judetului.
Un caz asemanator a avut loc in luna septembrie a anului 1973, cand s-a descoperit Pestera Fagului, pestera care la foarte putin dupa descoperire a fost vandalizat si distrus aproape in totalitate, tocmai pentru ca exploatarea miniera sa poata fi continuata. Intamplarile de la Pestera Fagului au servit ca lectie pentru ceea ce urma sa se intaple pe data de 17 septembrie 1975 cand Traian Curta a descoperit Pestera Ursilor.
Datorita reactie promte si repetate la institutiile statulu, la Muzeul Tarii Crisurilor au dus in final la o decizie salutara prin care s-a optat pentru valorificarea frumusetilor pesterii.
Lucrarile de amenajare a pesterii au fost finalizate in anul 1978, lucru care a fost imortalizat la iesirea din pestera. Cu toate acestea, inaugurarea pesterii s-a facut in data de 14 iulie 1980, data la care Pestera Ursilor a intrat in circuitul turistic si spre bucuria multora este si acum la dispozitia turistilor romani si straini.
De unde provine denumirea de "Pestera Ursilor"?
Denumirea de Pestera Ursilor provine de la numeroasele oase de urs gasite in pestera. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca in Pestera Ursilor au trait ursi de Caverna din specia
Ursus spelaeus (ursul de pestera). Potrivit acelorasi cercetari s-a aflat ca cele mai vechi oase au o varsta de 100.000 ani iar "ultimul locatar" ar fi avut varsta de "doar" 17.000 ani.
Ursii de Caverna aveau dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi actuali din Romania si chiar si din lume. Ursul de pestera avea aproximativ 4 metri inaltime in 2 labe si o greutate impresionanta de 1000 Kg. La momentul descoperirii Pesterii Ursilor existau 5 schelete complete din specia Ursus Spelaeus iar al 6-lea schelet complet a fost descoperit in aceasta pestera. Din pacate scheletul complet al ursului de pestera se afla intr-o zona care nu se viziteaza, din Rezervatia Stiintifica.
In capatul Galeriei Emil Racovita, a fost reconstituita un schelet al ursului de caverna pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii.
Sursa de informare :
https://www.pesteraursilor.net/pestera_ursilor.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
In zona puteti vizita:
Parcul Natural Apuseni
Groapa Ruginoasa este una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din intreaga regiune a Transilvaniei. Aceasta rezervatie naturala de tip geologic este inscrisa in cadrul Parcului Natural Apuseni, fiind situata in partea de sud est a judetului Bihor, Romania, pe teritoriul administrativ al comunei Pietroasa.
Intreaga suprafata de aproximativ 20 hectare a acestei rezervatii inglobeaza peisaje demne de toata admiratia, de un pitoresc inedit, ce ne poarta cu gandul catre Marele Canion Colorado. Intreaga vale, cunoscuta si sub numele de Valea Seaca, prezinta o serie de versanti abrupti, fiind considerata o ciudatenie a naturii, in special datorita contrastului neobisnuit dintre rocile rosiatice si vegetatia verde si bogata ce acopera restul versantilor din aceasta zona a Apusenilor.
Groapa Ruginoasa, numita in termenii specialistilor ravena, s-a format aici de-a lungul timpului, prin eroziune, proces in urma caruia straturile rosiatice de cuartite au fost aduse la suprafata, conferind acestei vai aspectul pe care il are in prezent. Aceasta imensa ravena are o adancime de aproximativ 100 metri si o latime ce masoara in jur de 500 metri, putand fi explorata doar de catre cei dotati cu echipamente de alpinisti, datorita pantelor destul de abrupte.
Dupa cum reiese in urma cercetarilor, se pare ca acest fenomen de eroziune in urma caruia s-a format valea, se produce si in prezent, intrucat dimensiunile acesteia se maresc de la an la an, acum 80 de ani dimensiunile sale fiind chiar foarte reduse, comparativ cu cele din prezent.
O drumetie catre aceasta minunata atractie naturala poate reprezenta o iesire placuta si relaxanta din cotidian, mai ales datorita peisajelor montane inedite intalnite de-a lungul traseului marcat, ce urca agale pe langa un mic parau de munte, timp de aproximativ 40 minute. Traseul este accesibil chiar si pe timpul sezonului rece, daca stratul de zapada nu este foarte mare, accesul facandu-se dinspre Statiunea Arieseni.
Sursa de informare :
https://pe-harta.ro/obiectiveturistice/groapa-ruginoasa-alba
Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România.
De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel.
Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba.
Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa.
De aici există trei variante.
Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara.
Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km care duce
până în cătunul Ghețar.
Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km. Peștera este localizată la 46°29′23″N 22°48′35″E
Descriere
Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara
Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal
măsurând 24m lățime și 17m înălțime.
Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m3 și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani. Fața superioară a blocului (3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață.
Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte.
În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă.
Condiții de vizitare
Peștera este amenajată și are corp de ghizi autorizați.
Sursa de informare :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Sc%C4%83ri%C8%99oara
https://avealba.ro/de-vizitat-in-alba/ghetarul-de-la-scarisoara/
Parcul Natural Apuseni
Varful Bihorul este cel mai inalt varf din Muntii Apuseni, avand o altitudine de 1849 metri.
Datorita acestui fapt aici a fost amplasat un releu de televiziune si telecomunicatii
Varful merita vizitat pentru ca de sus aveti o priveliste spectaculoasa asupra Muntilor Apuseni, Vaii Ariesului in judetul Alba iar in judetul Bihor – in zilele clare – puteti vedea pana in orasul Stei (fostul Petru Groza) la 40 kilometri distanta.
Un alt motiv pentru care merita sa urcati pe Bihorul este pentru a explora 2 etaje de vegetatie: cea de paduri de brad si molid si golul alpin. Fiecare dintre acestea avand vegetatie specifica aparte cu plante adaptate la mediul de viata. Padurile si mai ales poienile si luminisurile acestora vin cu binecunoscutele fructe de padure si ciperci de care drumetul se poate bucura de vara pana toamna tarziu. Primele fructe pe care o sa le intalniti sunt fragutele, apoi afinele negre, zmieura, afinele rosii si toamna tarziu murele negre.
Plecand din centrul statiunii turistice Arieseni diferenta de nivel fata de Varful Bihorul este de 900 metri.
Astfel este destul de mult de urcat – un motiv in plus sa faceti popasuri la fructe de padure si pentru a admira peisajul si a face fotografii.
In mijlocul verii de la jumatatea lunii mai pana spre sfarsitul lunii august sus pe creasta intalniti herghelii de cai. Caii motilor ce au fost adusi aici la pasunat pana motii termina de cosit si de adunat fanul de prin toate fanetele din poienile muntilor.
Varful Bihorul - cel mai inalt varf din Muntii Apuseni - belvedere
Cum ajung aici plecand din Arieseni?
Plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national DN75 pentru 1 kilometru spre Vartop apoi mergeti pe drumul forestier ce se deschide pe partea stanga peste un pod de beton, la intersectia a doua vai. De aici urmati marcajul banda albastra prin satul Galbena . Dupa ce treceti de pensiune Montana pe stanga si de inca o pensiune mai mare in constructie pe partea dreapta, traversati o mica padure pana la un alt pod de beton. De aici cei care urca pe jos urmeaza marcajul banda albastra imediat dupa pod in partea dreapta, iar cei care urca cu masina din intersectia din apropiere urmeaza drumul ce urca in partea dreapta pana pe Bihorul.
Varful Bihorul Muntii Apuseni
Ce pot vizita in apropierea Varful Bihorul?
Plecand de la Vf. Bihorul puteti cobora spre varful Piatra Graitoare si de acolo spre Cascada Varciorog,
o frumoasa cadere de apa de 15 metri inaltime.
Deasemenea puteti merge spre varful si Lacul Taul Mare, un mic lac pe creasta intr-o poienita a paduricii de jneapan, intre cele 2 varfuri gasiti numeroase puncte de belvedere iar traseul se poate parcurge intr-o ora intre cele 2 obiective turistice.
Alt traseu de pe Bihorul este spre Varful Curcubata Mica de unde se deschide o panorama superba asupra Tarii Motilor si a celor doua Ariesuri. De pe Curcubata Mica puteti cobora la Patrahaitesti-Arieseni unde sa vizitati Cascada Bucinis si cele 2 mici muzee – ateliere de mestesugarit putand achizitiona obiecte de artizanat din lemn.
Ce trasee de o zi pot face care sa includa si acest Varf?
1. Arieseni - Varful Bihorul - Varful Curcubata Mica - Arieseni
2. Arieseni - Cascada Varciorog - Varful Piatra Graitoare - Varful Bihorul - Varful Curcubata Mica - Cascada Patrahaitesti - Muzeul Patrahaitesti - Arieseni
3. Arieseni - Telescaun Piatra Graitoare - Varful Cornul Berbecului - Varful Piatra Graitoare - Varful Bihorul - Arieseni
Sursa de informare :
https://www.arieseni.pro/9-arieseni-obiective-turistice/22-varful-bihorul-muntii-apuseni
https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/turist-acasa-varful-bihorul-colosul-din-apuseni-741916
Parcul Natural Apuseni
Cascada Varciorog Arieseni este o spectaculoasă cădere de apă de peste 15 metri înălțime situată într-o pădure de conifere la poalele Vârfului Piatra Grăitoare.
Aceasta se gaseșe în Arieșeni, în apropierea satului Vamvucești - la 5,5 kilometri de centrul comunei.
Cascada și zona tampon din jurul ei constitue o rezervație peisagistica protejată de lege.
Cum sa ajung la Cascada Vârciorog din Arieșeni?
Pentru a ajunge la cascadă plecând din centrul comunei Arieșeni urmați drumul national (DN75) înspre Vârtop 2,5 kilometri până la un drum pe partea stângă unde gasiti un indicator (coordonatele GPS ale intersecției sunt 46.481893, 22.724640). De aici urmați drumul ce insoțește Valea Vârciorog (3 kilometri) și totodată marcajul punct galben până la cascadă. Distanta este ușor de parcurs fiind panta mică. În cea mai mare parte a traseului o sa mergeți prin pădure, pe malul râuluil, astfel veți avea parte de răcoare.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?
În apropierea cascadei puteți vizita Stânca Piatra Grăitoare. Aceasta vă răspunde la strigăt. Când starigați spre peretele de stâncă aceasta produce un ecou, chiar dacă este situată pe creastă. Pentru a ajunge la stâncă urmați drumul ce urca destul de abrupt prin spatele cascadei, până la o mică așezare de mutături. Apoi treceți printre ele pe o cărare, traversați pădurea de brad și molid ce urmează până în golul alpin, iar de aici urcați până pe creastă. Apoi tot pe creasta până la Piatra Grăitoare. Traseul nu este marcat.
Ce trasee de maxim o zi pot face care sa includa si aceasta cascada?
1. Arieseni- Cascada Varciorog - Varful Piatra Graitoare - Varful Bihorul - Varful Curcubata Mica - Cascada Patrahaitesti - Muzeu Patrahaitesti - Arieseni
2. Arieseni- Groapa Ruginoasa - Telescaun Piatra Graitoare - Cornul Berbecului - Varful Piatra Graitoare - Cascada Varciorog
3. Arieseni- Cascada Varciorog - Varful Piatra Graitoare - satul Galbena - Arieseni
Sursa de informare :
https://www.arieseni.pro/9-arieseni-obiective-turistice/19-cascada-varciorog-arieseni
Scroll UP
Accesul se face din DN 75 pe un drum paralel care duce pana in fata la Vila Viki (langa Pensiunea Skipass)
Doresc rezervare! Scrie-ne!
Adresa:
Sat Vartop
Com. Arieseni
Jud. Bihor